E gol peste toamna grea de oameni si
Vreascuri-podoaba pe morti s-au oprit,
Prin coji si prin sange parinti si-au gasit
Copiii carunti, slabi si galbeni.
La capatul negru, furia arde...
C-un lant rau, tiranic ne-a-ncolacit.
Se zbate spasmodic asfaltul strivit
Sub gheare zbarcite si oarbe.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Bacovian. Prea bacovian chiar si pentru pesimismul meu. Dar frumos ...
Trimiteți un comentariu